COMUNICAT

La 22 decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul Ministerului Afacerilor Interne și a menținut decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) din 16 noiembrie 2018, prin care a constatat prelucrarea neconformă a datelor cu caracter personal cu cerințele legislației în domeniul protecției datelor cu caracter personal de către Ministerul Afacerilor Interne (MAI), în Sistemul Informațional Automatizat „Registrul informației criminalistice şi criminologice”.

Decizia CNPDCP vizează necesitatea radierii informațiilor care au fost colectate/obținute de la autoritățile/instituțiile nerecunoscute din regiunea transnistreană în perioada anilor 1991 – 2005.

Urmează a sublinia că, prelucrarea în mod automatizat a datelor cu caracter personal ale cetățenilor statului Republicii Moldova în baza unor informații parvenite de la structurile neconstituționale, care de fapt nu pot fi considerate autentice/veridice, precum și utilizarea acestora în detrimentul subiectului de date cu caracter personal vizat, reprezintă o încălcare gravă a drepturilor și libertăților omului.

În acest sens, urmează a remarca Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nr. 209/14 din 10 aprilie 2012 “cu privire la demersul domnului Oleg Efrim, ministru al Justiţiei, referitor la opinia asupra adresării domnului Eugen Carpov, viceprim-ministru, pe marginea abordării unor probleme de natură juridică”, prin care CSM a constatat: “că orice act emis de autoritățile autoproclamate din această parte a Republicii Moldova contravin din capul locului Constituţiei, faptul referindu-se în egală măsură şi asupra oricăror hotărîri, decizii, sentințe pronunțate de judecătoriile instituite în regiunea dată ilegal. Astfel, Consiliul consideră ca fiind inacceptabile orice colaborări, conlucrări în aspect juridic şi propuneri de soluții juridice cu structurile din regiunea transnistre     ană.”

În consecință, în jurisprudența ce vizează Republica Moldova, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în numeroase cazuri (Ilaşcu şi alţii vs. Moldova şi Rusia;  Eriomenco c. Republicii Moldova și Federației Ruse; Mozer c. Republicii Moldova și Federației Ruse; Catan alții c. Republicii Moldova și Rusiei) a constatat ilegalitatea actelor adoptate de entități nerecunoscute și neconstituționale din stânga Nistrului.

Accentuăm, că potrivit  Declarațiilor depuse odată cu instrumentul de ratificare al Convenției nr. 108 pentru protecția persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, Republica Moldova nu a declarat rezerve asupra dispozițiilor convenției, în ce privește aplicarea acesteia asupra teritoriului din regiunea transnistreană. Astfel, Republica Moldova are obligația de a asigura protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor săi în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în special a dreptului la inviolabilitatea vieții intime, familiale și private, pe întreg teritoriul său.

În lumina celor relatate, menționăm că, în toate cazurile de către Autoritatea națională de protecție a datelor cu caracter personal, privind schimbul de date dintre autoritățile RM și autoritățile/entitățile nerecunoscute din stânga Nistrului (precum: CNAS împotriva CNPDCP; Eriomenco împotriva MAI; Gușan împotriva MAI; Tcacenco împotriva MAI) deciziile CNPDCP au fost recunoscute legale de către instanțele de judecată, cu mențiunea că, orice utilizare/dezvăluire de date cu caracter personal de la/sau către autoritățile şi entitățile nerecunoscute din stânga Nistrului, sunt în afara câmpului legal al Republicii Moldova și reprezintă o gravă încălcare a principiilor de protecție a datelor cu caracter personal.