Curtea Supremă de Justiție a obligat Ministerul Afacerilor Interne să radieze din Registrul informației criminalistice și criminologice datele cu caracter personal obținute de la instituțiile neconstituționate din stînga Nistrului.

COMUNICAT

La 20 mai 2020, Curtea Supremă de Justiție a decis în mod irevocabil menținerea în vigoare a deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) din 16 noiembrie 2018, prin care a constatat prelucrarea neconformă a datelor cu caracter personal cu cerințele legislației în domeniul  protecției datelor cu caracter personal de către Ministerul Afacerilor Interne, în Sistemul Informațional Automatizat „Registrul informației criminalistice şi criminologice”, ultimul fiind obligat să distrugă informațiile ce conțin date cu caracter personal referitoare la subiectul de date vizat de această prelucrare, care au fost colectate/obținute de la autoritățile/instituțiile nerecunoscute din regiunea transnistreană.

În cadrul examinării celor invocate de subiectul de date cu caracter personal, CNPDCP a scos în evidență practica vicioasă de recepționare și stocare de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova a informațiilor parvenite de la structurile neconstituționale din stânga Nistrului.

Urmează a sublinia că, prelucrarea în mod automatizat a datelor cu caracter personal ale cetățenilor statului Republicii Moldova în baza unor informații parvenite de la structurile neconstituționale, care de fapt nu pot fi considerate autentice/veridice, precum și utilizarea acestora în detrimentul subiectului de date cu caracter personal vizat, reprezintă o încălcare gravă a drepturilor și libertăților omului.

În acest sens, urmează a remarca Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nr. 209/14 din 10 aprilie 2012 “cu privire la demersul domnului Oleg Efrim, ministru al Justiţiei, referitor la opinia asupra adresării domnului Eugen Carpov, viceprim-ministru, pe marginea abordării unor probleme de natură juridică”, prin care CSM a constatat: “că orice act emis de autorităţile autoproclamate din această parte a Republicii Moldova contravin din capul locului Constituţiei, faptul referindu-se în egală măsură şi asupra oricăror hotărîri, decizii, sentinţe pronunţate de judecătoriile instituite în regiunea dată ilegal. Astfel, Consiliul consideră ca fiind inacceptabile orice colaborări, conlucrări în aspect juridic şi propuneri de soluţii juridice cu structurile din regiunea transnistreană.”

În consecință, în jurisprudența ce vizează Republica Moldova, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în numeroase cazuri (Ilaşcu şi alţii vs. Moldova şi Rusia;  Eriomenco c. Republicii Moldova și Federației Ruse; Mozer c. Republicii Moldova și Federației Ruse; Catan alții c. Republicii Moldova și Rusiei) a constatat ilegalitatea actelor adoptate de entități nerecunoscute și neconstituționale din stânga Nistrului.

Accentuăm, că potrivit  Declarațiilor depuse odată cu instrumentul de ratificare al Convenției nr. 108 pentru protecția persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, Republica Moldova nu a declarat rezerve asupra dispozițiilor convenției, în ce privește aplicarea acesteia asupra teritoriului din regiunea transnistreană. Astfel, Republica Moldova are obligația de a asigura protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor săi în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în special a dreptului la inviolabilitatea vieții intime, familiale și private, pe întreg teritoriul său.