(1) Persoana vizată are dreptul de a obține din partea operatorului restricționarea prelucrării în unul din următoarele cazuri:
a) persoana vizată contestă exactitatea datelor cu caracter personal – pentru o perioadă care îi permite operatorului să verifice exactitatea datelor;
b) prelucrarea este ilegală, iar persoana vizată se opune ștergerii datelor cu caracter personal, solicitând, în schimb, restricționarea utilizării lor;
c) operatorul nu mai are nevoie de datele cu caracter personal în scopul prelucrării, dar persoana vizată i le solicită pentru stabilirea, exercitarea sau apărarea unui drept într-o procedură administrativă, judiciară sau extrajudiciară;
d) persoana vizată se opune prelucrării în conformitate cu art. 21 alin. (1) – pentru intervalul de timp în care se verifică dacă drepturile legitime ale operatorului prevalează asupra celor ale persoanei vizate.
(2) În cazul în care prelucrarea este restricționată în temeiul alin. (1), astfel de date cu caracter personal pot, cu excepția stocării, să fie prelucrate numai cu consimțământul persoanei vizate ori pentru stabilirea, exercitarea sau apărarea unui drept într-o procedură administrativă, judiciară sau extrajudiciară, ori pentru protecția drepturilor unei alte persoane fizice sau juridice, ori din motive de interes public important.
(3) O persoană vizată care a obținut restricționarea prelucrării în temeiul alin. (1) este informată de către operator înainte de înlăturarea restricției de prelucrare.
