Întrebări frecvente

Numele, prenumele, patronimicul, IDNP, şi alte informaţii ce vizează o persoană fizică, reprezintă date cu caracter personal în sensul prevederilor art. 4 al Legii nr. 17-XVI din 15.02.2007 cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. O noţiune mai clară este indicată în art. 2 lit. (a) al Directivei 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date (document care dezvoltă şi concretizează principiile Convenţiei nr. 108 pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 483 –XIV din 02 iulie 1999), precum și transpusă în textul Legii nr. 133 din 08.07.2011 privind protecţia datelor cu caracter personal,(publicate la 14.10.2011 în Monitorul Oficial Nr. 170-175, care va intra în vigoare la 14.04.2012): date cu caracter personal – orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale; În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) al Legii nr. 17-XVI din 15.02.2007 cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu consimţămîntul necondiţionat în forma scrisă al subiectului datelor cu caracter personal, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 6 alin.(6) lit. a) – e) al aceluiaşi articol. Prezenţa consimţămîntului subiectului de date cu caracter personal (în cazul descris – debitorul) în cadrul relaţiilor contractuale, în partea ce ţine de prelucrarea datelor cu caracter personal care-l vizează, nu se răsfrînge expres la o persoană terţă (cu excepţia cazului prezenţei clauzelor expres prevăzute în contract în acest sens). Astfel, o companie de recuperare a creanţelor, care în baza contractelor de cesiune preia de la creditori datoriile existente şi întreprinde măsuri în vederea restituirii acestora, neavînd dreptul de înfăptuire a justiţiei şi nefiind o autoritate publică abilitată cu anumite drepturi, trebuie să se asigure în vederea prezenţei consimţămîntului persoanelor vizate (debitorului) la momentul iniţierii operaţiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal ale acestora ori să întreprindă măsuri de informare în conformitate cu prevederile art. 11 din Directiva 95/46/CE. În cazul în care consideraţi că dreptul Dumneavoastră la viaţa privată a fost lezat şi aveţi suspiciuni referitor la legalitatea operaţiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal ce vă vizează, în calitate de subiect al datelor cu caracter personal, potrivit art. 10 alin. (1) lit. b) din Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, aveţi dreptul de a solicita de la deţinătorul de date şi/sau de la compania de recuperare a creanţelor, informaţiile privind datele cu caracter personal ce vă vizează, care au fost supuse prelucrării, privind originea informaţiilor despre aceste date, inclusiv unde au fost acestea transmise sau unde urmează a fi transmise. Acest drept este prevăzut şi de art. 12 lit. a) din Directiva 95/46/CE, în conformitate cu care orice persoană vizată are dreptul de a obţine de la operator confirmarea că datele care o privesc sînt sau nu sînt prelucrate, precum şi informaţii referitoare la scopul prelucrării de date avute în vedere şi destinatarii sau categoriile de destinatari cărora le sînt comunicate datele. De menţionat că subiectul datelor cu caracter personal îşi realizează de sine stătător dreptul de acces, adresîndu-se direct deţinătorilor de date cu caracter personal. Doar după epuizarea acestei căi de acces, ori în cazul în care deţinătorul de date refuză, nemotivat, să se conformeze prevederilor legale, subiectul datelor cu caracter personal are dreptul de a ataca acţiunile sau inacţiunile deţinătorului de date cu caracter personal în organul abilitat cu apărarea drepturilor subiecţilor datelor cu caracter personal – Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, sau în instanţa de judecată. Şi numai într-o asemenea succesiune de acţiuni întreprinse de subiectul de date cu caracter personal, Centrul intervine în vederea efectuării controlului asupra corespunderii prelucrării datelor cu caracter personal cerinţelor Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal (în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) şi alin. (5) lit. c) – m) din Legea menţionată).

Din start urmează de a menționa că întrebarea Dumneavoastră are un caracter vag, răspunsurile la care pot fi diferite în dependența de aspectele pe care ați dori să le cunoașteți. Bază de date, în sensul noțiunii care se conține în art. 2 al Legii cu privire la informatică, reprezintă o colecție de date, organizată conform unei structuri conceptuale, care descrie caracteristicile acestor date și relațiile dintre entitățile lor componente, destinată unuia sau mai multor domenii de aplicație. În cadrul legal național pot fi regăsite și alte noțiuni, care sînt aplicabile conceptului bazei de date, și anume: „registru”, „sistem de evidență a datelor cu caracter personal”. Astfel, conform art. 3 din Legea cu privire la registre, Registru reprezintă totalitatea informațiilor documentate ținute manual și/sau în sisteme informaționale automatizate, organizată în conformitate cu cerințele stabilite și cu legea. În textul Legii nr. 133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal,(publicate la 14.10.2011 în Monitorul Oficial Nr. 170-175, care va intra în vigoare la 14.04.2012) se regăsește noțiunea „sistem de evidență a datelor cu caracter personal”, care este orice serie structurată de date cu caracter personal accesibile conform unor criterii specifice, fie că este centralizată, descentralizată ori repartizată după criterii funcționale sau geografice. Astfel, putem conchide că bazele de date sînt diferite, în dependență de scopul şi volumul informațiilor, care au stat la baza creării acesteia. Spre exemplu o baza de date a clienților unei întreprinderi mici, care acordă servicii și în care se prelucrează date cu caracter personal ale clienților poate conține doar numele, prenumele, patronimicul, vîrsta, adresa de contact, telefonul, preferințele clientului. În cazul unui Registru de stat, cum ar fi Registrul de stat al populației (R.S.P.) volumul datelor este cu mai mult mai mare, în special art. 30 al Hotărîrii Guvernului nr. 333 din 18 martie 2002 pentru aprobarea Concepției sistemului informațional automatizat \\\”Registrul de stat al populației\\\”și Regulamentului cu privire la Registrul de stat al populației, prevede că următoarele date personale de bază sînt incluse în R.S.P.: numărul de identificare de stat al persoanei fizice/IDNP; datele personale de identificare a persoanei – numele, prenumele, prenumele tatălui (patronimicul), sexul, data nașterii, locul nașterii; date despre deces – data, locul, cauza decesului, locul înmormîntării; imaginea grafică – fotografia, specimenul semnăturii persoanei în cauză; date despre cetățenie – cetățenia, temeiul dobîndirii sau motivele pierderii cetățeniei, data dobîndirii sau pierderii cetățeniei; date privind domiciliul și/sau reședința – țara, raionul (județul, regiunea), municipiul (orașul, satul), sectorul, strada, numărul casei, blocul, numărul apartamentului, tipul și data înregistrării la domiciliu și/sau la locul de ședere. Totodată, conform Concepției sistemului informațional automatizat \\\”Registrul de stat al populației\\\”, în această resursă informațională de stat sînt stocate și anumite date personale suplimentare: starea civilă, situația militară, date despre studii și gradul științific, studiile, gradul științific, statutul social, date despre emigranți și imigranți – data intrării în/ieșirii din țară, țara de plecare/de destinație; datele biometrice – grupa sanguină, fotografia digitală, amprentele digitale, înălțimea, culoarea ochilor, apartenența etnică, capacitatea persoanei. Mai mult, în R.S.P. sînt stocate date cu caracter personal ale rudelor (gradul de rudenie (părinți, copii, soț (soție), IDNP, numele, prenumele, prenumele tatălui (patronimicul), data și locul de naștere, data și motivul stabilirii și/sau ruperii legăturii de rudenie) și date despre documentele aparținînd persoanelor fizice (denumirea (codul) documentului, seria, numărul, data eliberării, termenul de valabilitate, organul care a eliberat documentul). Vă informăm că subiectul datelor cu caracter personal (potrivit art. 10 alin. (1) din Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal) are dreptul de acces la datele sale cu caracter personal, la obţinerea informaţiilor privind deţinătorul de date cu caracter personal, privind locul aflării acestuia, scopul şi personalitatea deţinătorului; de a solicita informaţie privind datele sale cu caracter personal, care au fost supuse prelucrării, privind originea informaţiilor despre aceste date, inclusiv unde au fost acestea transmise sau unde urmează a fi transmise; de a pretinde de la deţinătorul de date cu caracter personal precizarea datelor sale cu caracter personal; la obţinerea informaţiei ce conţine confirmarea faptului prelucrării datelor cu caracter personal de către deţinătorul acestor date, scopurile şi metodele unei astfel de prelucrări, data operării ultimelor modificări în datele cu caracter personal ale subiectului datelor cu caracter personal, precum şi a informaţiilor cu consecinţe juridice pentru subiectul datelor cu caracter personal generate de prelucrarea acestora. În cazul în care Centrul a înţeles corect că adresarea Dumneavoastră vizează informațiile comunicate la momentul colectării datelor cu caracter personal, Vă informăm că în conformitate cu prevederile art. 10 și 11 al Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24.10.1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (document care dezvoltă și concretizează principiile Convenției pentru protecția persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, nr. 108 din 28.01.1981), în cazurile de colectare a datelor de la persoana vizată, statele membre prevăd ca operatorul sau reprezentantul său să furnizeze persoanei de la care colectează date care o privesc cel puțin informațiile menționate mai jos, cu excepția cazului în care persoana este deja informată cu privire la aceste date: identitatea operatorului și, dacă este cazul, a reprezentantului; scopul prelucrării căreia îi sunt destinate datele; alte informații suplimentare (cum ar fi: destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor; dacă răspunsurile la întrebări sunt obligatorii sau voluntare, precum și consecințele posibile ale evitării răspunsului; existența dreptului de acces la datele care o privesc și de rectificare a datelor cu caracter personal, în măsura în care, ținînd seama de circumstanțele specifice în care sunt colectate datele, astfel de informații suplimentare sunt necesare pentru asigurarea unei prelucrări corecte a datelor cu privire la persoana vizată). Totodată, în cazul în care datele nu au fost obținute de la persoana vizată.

Centrul National pentru Protectia Datelor cu Caracter Personal (Centrul) a examinat adresarea Dumneavoastra din 11 februarie 2011, cu referinta la intrebarea de ce Romania are acces la baza de date a MDI (in prezent Ministerul Tehnologiei Informatiei si Comunicatiei – MTIC). Centrul a expus pozitia la acest subiect public prin intermediul paginii oficiale a autoritatii la 22 iulie 2010* si 27 iulie 2010**. (* http://datepersonale.md/md/newslst/1211/1/3993/ si ** http://datepersonale.md/md/newslst/1211/1/3996/) Cu referinta la intrebarea de ce organele de drept sint limitate sa acceseze persoanele VIP, Va informam ca la intentia Guvernului de a reglementa prin act departamental posibilitatea prelucrarii datelor cu caracter personal a cetatenilor reiesind din statutul social si/sau politic al acestora, Centrul a prezentat un aviz negativ. Respectarea vietii private si de familie este un drept fundamental prevazut de Declaratia universala a drepturilor omului (art.12), Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (art.8), Constitutia Republicii Moldova (art.28). Aceasta prezuma inclusiv posibilitatea fiecarei persoane de a beneficia de o protectie adecvata a drepturilor la prelucrarea datelor sale cu caracter personal, fara nici o deosebire, in special, de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, origine nationala sau sociala, avere, nastere sau decurgind din orice alta situatie. In fapt, intentia de a elabora un act normativ departamental, care ar reglementa procedura prelucrarii datelor cu caracter personal a persoanelor VIP din Republica Moldova, creeaza premise pentru existenta unui regim special, preferential, de prelucrare a datelor cu caracter personal, bazat pe anumite criterii de selectie a subiectilor de date cu caracter personal reiesind din originea lor sociala, apartenenta politica, \”greutatea\” administrativa, etc . Aceasta pornire, se pare, are la baza pretinsa „grija\” de a proteja si asigura statutul anumitor persoane in stat, inclusiv imunitatea selectiva a unor functionari sau a persoanelor incluse in categoria VIP si intra in contradictie cu prevederile art.13 si 14 ale Legii cu privire la protectia datelor cu caracter personal, care stipuleaza expres ca detinatorii de date cu caracter personal trebuie sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal, fara a face o diferenta de statut a subiectilor acestor date. Centrul a constatat la momentul prezentarii avizului negativ ca intentia de a reglementa in mod special regimul prelucrarii datelor cu caracter personal ale persoanelor VIP, dovedeste indirect faptul ca la moment, in Republica Moldova confidentialitatea si securitatea prelucrarii datelor cu caracter personal nu este adecvata si nu intruneste gradul necesar de eficienta. Scoaterea in evidenta a acestei constatari creeaza premise pentru a se crede, atit in plan national cit si in plan international, ca regimul de protectia a datelor cu caracter personal in Republica Moldova cu referinta la cetateanul de rind in raport cu o persoana cu functie de demnitate publica (de exemplu), este diferit. Aceasta concluzie nu poate fi acceptata si ar putea conditiona dificultati la capitolul raportarii de catre Republica Moldova a situatiei privind gradul implementarii prevederilor Conventiei pentru protectia persoanelor referitor la prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal, incheiata la Strasbourg la 28 ianuarie 1981, motiv pentru care Centrul formuleaza public pozitia, potrivit careia reglementarea normativa departamentala a operatiunilor de prelucarre a datelor cu caracter personal cu referinta la persoanele VIP contravine principiilor Legii cu privire la protectia datelor cu caracter personal.

Vivamus laoreet. Suspendisse pulvinar, augue ac venenatis condimentum, sem libero volutpat nibh, nec pellentesque velit pede quis nunc. Nam pretium turpis et arcu.

În conformitate cu prevederile art. 4 al Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal „date cu caracter personal” sînt date despre o persoană fizică ce permit identificarea ei directă sau indirectă. O noţiune mai clară (\”date cu caracter personal\” înseamnă orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (persoana vizată); o persoană identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un număr de identificare sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale.) este indicată în art. 2 lit. (a) al Directivei 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date (document care dezvoltă şi concretizează principiile Convenţiei nr. 108 pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 483 –XIV din 02 iulie 1999). Totodată, trebuie indicate discrepanţele sintagmei „nu constituie informaţie confidenţială datele ce ţin exclusiv de identificarea persoanelor (date ce se conţin în buletinele de identitate)” din art. 8 alin. (1) al Legii privind accesul la informaţii cu prevederile art. art. 4, 13, 14 ale Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal şi art. 2 lit. a) din Convenţia nr. 108. Astfel, urmează a fi aplicate prevederile art. 4 alin. (2) al Constituţiei Republicii Moldova, care statuează că dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale, precum şi art. 6 alin. (7) al Legii privind actele legislative, care prevede că în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior. În cazul solicitărilor de acces la informaţii care conţin date cu caracter personal urmează a fi aplicate prevederile Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal – act legislativ adoptat posterior Legii privind accesul la informaţii. La rîndul său art. 13 din Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal prevede că deţinătorii de date cu caracter personal şi terţii care au avut acces la aceste date sînt obligaţi să asigure regimul de confidenţialitate a acestor date cu caracter personal, cu excepţia cazurilor cînd: există cererea subiectului datelor cu caracter personal; datele cu caracter personal sînt depersonalizate; datele cu caracter personal sînt accesibile publicului.

Pe motiv ca Legea nu se expune clar asupra problemei, solicit consultarea Dvs. in clarificarea ideei: 1. daca o intreprindere de stat utilizeaza date cu caracter personal doar de categorie obisnuita prin sistem informational,este necesar ca intreprinderea sa se inregistreze in calitate de detinator de date cu caracter special la Centrul National? 2. pentru utilizarea datelor cu caracter personal obişnuite prin sistem informaţional este necesar ca subiectul datelor să confirme prin semnătura utilizarea şi prelucrarea lor? Sau doar prelucrarea?Pe motiv ca Legea nu se expune clar asupra problemei, solicit consultarea Dvs. in clarificarea ideei: 1. daca o intreprindere de stat utilizeaza date cu caracter personal doar de categorie obisnuita prin sistem informational,este necesar ca intreprinderea sa se inregistreze in calitate de detinator de date cu caracter special la Centrul National? 2. pentru utilizarea datelor cu caracter personal obişnuite prin sistem informaţional este necesar ca subiectul datelor să confirme prin semnătura utilizarea şi prelucrarea lor? Sau doar prelucrarea?Pe motiv ca Legea nu se expune clar asupra problemei, solicit consultarea Dvs. in clarificarea ideei: 1. daca o intreprindere de stat utilizeaza date cu caracter personal doar de categorie obisnuita prin sistem informational,este necesar ca intreprinderea sa se inregistreze in calitate de detinator de date cu caracter special la Centrul National? 2. pentru utilizarea datelor cu caracter personal obişnuite prin sistem informaţional este necesar ca subiectul datelor să confirme prin semnătura utilizarea şi prelucrarea lor? Sau doar prelucrarea?Pe motiv ca Legea nu se expune clar asupra problemei, solicit consultarea Dvs. in clarificarea ideei: 1. daca o intreprindere de stat utilizeaza date cu caracter personal doar de categorie obisnuita prin sistem informational,este necesar ca intreprinderea sa se inregistreze in calitate de detinator de date cu caracter special la Centrul National? 2. pentru utilizarea datelor cu caracter personal obişnuite prin sistem informaţional este necesar ca subiectul datelor să confirme prin semnătura utilizarea şi prelucrarea lor? Sau doar prelucrarea?Pe motiv ca Legea nu se expune clar asupra problemei, solicit consultarea Dvs. in clarificarea ideei: 1. daca o intreprindere de stat utilizeaza date cu caracter personal doar de categorie obisnuita prin sistem informational,este necesar ca intreprinderea sa se inregistreze in calitate de detinator de date cu caracter special la Centrul National? 2. pentru utilizarea datelor cu caracter personal obişnuite prin sistem informaţional este necesar ca subiectul datelor să confirme prin semnătura utilizarea şi prelucrarea lor? Sau doar prelucrarea?Pe motiv ca Legea nu se expune clar asupra problemei, solicit consultarea Dvs. in clarificarea ideei: 1. daca o intreprindere de stat utilizeaza date cu caracter personal doar de categorie obisnuita prin sistem informational,este necesar ca intreprinderea sa se inregistreze in calitate de detinator de date cu caracter special la Centrul National? 2. pentru utilizarea datelor cu caracter personal obişnuite prin sistem informaţional este necesar ca subiectul datelor să confirme prin semnătura utilizarea şi prelucrarea lor? Sau doar prelucrarea?

Bună ziua ! Spuneți-mi vă rog, daca este obligatorie instalarea unui aviz despre faptul că locul este sub supraveghere video (magazin, depozit, cafenea etc.)și dacă da, care este suportul juridic al acestei obligații?Bună ziua ! Spuneți-mi vă rog, daca este obligatorie instalarea unui aviz despre faptul că locul este sub supraveghere video (magazin, depozit, cafenea etc.)și dacă da, care este suportul juridic al acestei obligații?Bună ziua ! Spuneți-mi vă rog, daca este obligatorie instalarea unui aviz despre faptul că locul este sub supraveghere video (magazin, depozit, cafenea etc.)și dacă da, care este suportul juridic al acestei obligații?Bună ziua ! Spuneți-mi vă rog, daca este obligatorie instalarea unui aviz despre faptul că locul este sub supraveghere video (magazin, depozit, cafenea etc.)și dacă da, care este suportul juridic al acestei obligații?Bună ziua ! Spuneți-mi vă rog, daca este obligatorie instalarea unui aviz despre faptul că locul este sub supraveghere video (magazin, depozit, cafenea etc.)și dacă da, care este suportul juridic al acestei obligații?Bună ziua ! Spuneți-mi vă rog, daca este obligatorie instalarea unui aviz despre faptul că locul este sub supraveghere video (magazin, depozit, cafenea etc.)și dacă da, care este suportul juridic al acestei obligații?Bună ziua ! Spuneți-mi vă rog, daca este obligatorie instalarea unui aviz despre faptul că locul este sub supraveghere video (magazin, depozit, cafenea etc.)și dacă da, care este suportul juridic al acestei obligații?Bună ziua ! Spuneți-mi vă rog, daca este obligatorie instalarea unui aviz despre faptul că locul este sub supraveghere video (magazin, depozit, cafenea etc.)și dacă da, care este suportul juridic al acestei obligații?Bună ziua ! Spuneți-mi vă rog, daca este obligatorie instalarea unui aviz despre faptul că locul este sub supraveghere video (magazin, depozit, cafenea etc.)și dacă da, care este suportul juridic al acestei obligații?Bună ziua ! Spuneți-mi vă rog, daca este obligatorie instalarea unui aviz despre faptul că locul este sub supraveghere video (magazin, depozit, cafenea etc.)și dacă da, care este suportul juridic al acestei obligații?Bună ziua ! Spuneți-mi vă rog, daca este obligatorie instalarea unui aviz despre faptul că locul este sub supraveghere video (magazin, depozit, cafenea etc.)și dacă da, care este suportul juridic al acestei obligații?Bună ziua ! Spuneți-mi vă rog, daca este obligatorie instalarea unui aviz despre faptul că locul este sub supraveghere video (magazin, depozit, cafenea etc.)și dacă da, care este suportul juridic al acestei obligații?Bună ziua ! Spuneți-mi vă rog, daca este obligatorie instalarea unui aviz despre faptul că locul este sub supraveghere video (magazin, depozit, cafenea etc.)și dacă da, care este suportul juridic al acestei obligații?